Parolin, Gărzii Elvețiene: Fiți aproape de Dumnezeu într-o viață de umilință și slujire

Vatican News

Așa cum mlădița aduce rod, ”slujirea voastră zilnică, atât în funcțiile importante, cât și în cele mai umile” este o expresie a faptului de a face bine în mod dezinteresat, ”fără a aștepta răsplată, pentru că mai multă fericire este în a da decât în a primi”. Inspirându-se din pericopa Evanghelică după sfântul Ioan proclamată la Liturghie, cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, s-a adresat astfel noilor recruți ai Gărzii Elvețiene Pontificale, la începutul omiliei rostite miercuri dimineață, 6 mai a.c., în Bazilica Sfântul Petru. Chiar în ziua comemorării jertfei eroice a 189 de gărzi elvețiene care, în 6 mai 1527, l-au apărat cu prețul vieții pe papa Clement al VII-lea în fața armatei lui Carol al V-lea, 28 dintre ei depun astăzi jurământul solemn în cadrul ceremoniei prevăzute la ora 17.00 în Aula Paul al VI-lea, în prezența papei Leon al XIV-lea.

Uniți în Domnul

Cardinalul – după ce a salutat, printre alții, pe comandantul Gărzii Elvețiene, Cristoph Graf, precum și pe autoritățile civile și militare prezente – a reamintit fraza ”care constituie nucleul discursului lui Isus: «Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele»”. Prin această imagine, a subliniat el, ”Domnul ne arată o legătură foarte puternică care ne unește cu el”, o legătură vitală. Dacă ”este desprinsă de viață, mlădița moare și devine inutilă”, dar dacă trăiește din aceeași hrană a vieții, aduce rod. De aceea, a subliniat secretarul de stat, ”dacă rămânem uniți cu Domnul, viața noastră devine roditoare”, aducând mult bine tuturor și permițându-ne să experimentăm ”în dăruirea generoasă de sine un sentiment de plenitudine și bucurie”.

Calea de urmat

Aceste cuvinte din Evanghelie, a subliniat Parolin, trebuie să devină, prin urmare, ”steaua călăuzitoare”, punctul de referință al slujirii pentru papa și pentru Biserica universală. ”Departe de a fi un slogan de efect”, ele trasează ”o cale de urmat, un drum care trebuie parcurs”, în care ”trebuie să ținem mereu minte că legătura noastră vitală cu Domnul Isus se maturizează în lumina Sfintelor Scripturi”. Fără ascultarea «zilnică și docilă a Cuvântului lui Dumnezeu», a subliniat încă o dată cardinalul, «viața noastră nu se schimbă și riscă să o ia pe cont propriu, să se rătăcească pe alte căi», pentru ca apoi să se ofilească exact ca mlădița desprinsă de viță: ”Contemplându-l în schimb pe Isus prin paginile evanghelice, zilnic se întărește și crește încrederea noastră în El”.

Cunoașterea Inimii lui Isus

A rămâne în Domnul este momentul central, a concluzionat cardinalul, sursa din care izvorăște rodnicia. ”Paginile biblice ne ajută să înțelegem în profunzime tandrețea lui, să-l iubim și să-l ascultăm ca niște fii, nu cu spirit de sclavie”. În esență, a subliniat el, ”am putea spune că rămânem în Domnul Isus atunci când am cunoscut inima Lui”. Mlădița aduce rod nu pentru sine, ci pentru alții. Nu este vorba pur și simplu de a face, ci de ”a ne pune la treabă, mișcați de spiritul evanghelic”. Având mereu ca far umilința: ”Dacă am umilință și credință, nu pot greși drumul”.