Sfântul Scaun: Protejarea patrimoniului cultural și religios nu este un lux, ci o prioritate

Cecilia Seppia – Cetatea Vaticanului

Educația ca instrument principal al păcii, recunoașterea culturii ca suflet și viitor al fiecărui popor și comunicarea ca slujire esențială adusă adevărului, nu ca o voce de propagandă și putere. Acestea sunt punctele cheie care stau la baza discursului monseniorului Roberto Campisi, observator permanent al Sfântului Scaun la UNESCO, la cea de-a 224-a sesiune a Consiliului executiv al organizației, care, după cum se știe, face parte din Națiunile Unite și își propune, prin cooperarea internațională, să construiască o lume mai umană, echitabilă și fraternă. Această misiune este mai necesară ca niciodată în contextul internațional actual, potrivit prelatului, care și-a exprimat sprijinul în numele Sfântului Scaun pentru inițiativa UNESCO80, numind-o ”o oportunitate importantă de a consolida eficiența, coerența, eficacitatea și impactul organizației, în conformitate cu inițiativa ONU80”.

Promovarea educației de calitate

Relansând Pactul Mondial pentru Educație, promovat de papa Francisc și apoi de papa Leon, monseniorul Campisi a pus accentul pe familie, ca loc principal de comunicare, pe deschiderea fiecărei persoane către transcendență, pentru a promova la fiecare latitudine acea ”demnitate umană inalienabilă dată de Dumnezeu” și primatul binelui comun. ”Este vorba în special”, a spus el, ”de educație la incluziune orientată spre binele comun, la solidaritate și la protejarea creației, încurajând o utilizare umană și etică a tehnologiei digitale și a inteligenței artificiale și valorificând dimensiunea interioară și spirituală a tinerilor. Prin educație de calitate, autentică și integrală se construiesc societăți mai juste, capabile de dialog și pace”. Provocarea, însă, nu este doar tehnologică, ci și antropologică. ”Chestiunea”, a adăugat el, ”nu se limitează la ceea ce sunt capabile să facă mașinile, ci privește și ceea ce se întâmplă cu ființele umane atunci când trăiesc în medii tehnologice care le modelează atenția, emoțiile, gândurile și imaginația. În acest sens, delegația Sfântului Scaun urmărește cu interes crearea observatorului pentru inteligența artificială în educație.”

Protejarea locurilor de cultură și credință în contexte de conflict

Un alt punct fundamental privește patrimoniul cultural, care este amenințat sistematic, în special în situațiile de conflict din ce în ce mai frecvente, ”unde fiecare regulă și convenție internațională pare a fi încălcată sistematic. Numeroase situații de conflict, cum ar fi cele din Ucraina și Orientul Mijlociu, duc la distrugerea bunurilor materiale și culturale, adesea cu riscul pierderii identității și al ștergerii memoriei colective”. Știrea zilei a venit de la Hassan Fartousi, secretarul general al comisiei iraniene a UNESCO, care a spus că în ultima lună a războiului din Iran, 160 de situri culturale au fost lovite de raiduri aeriene, unele dintre ele fiind deteriorate în mod iremediabil.

În special, Sfântul Scaun, a continuat monseniorul Campisi, subliniază importanța protejării siturilor culturale cu caracter religios, care reprezintă locuri vii de credință, cultură și viață comunitară. Prin urmare, invocă dreptul internațional umanitar și ”obligația de a respecta și proteja bunurile culturale, inclusiv locurile de cult, ca expresii ale identităților popoarelor. Respectarea acestor norme constituie o responsabilitate juridică și morală esențială, în special în contexte de conflict armat”. Observatorul permanent al Sfântului Scaun la UNESCO a mai subliniat: ”Protejarea patrimoniului nu este un lux, ci o prioritate: contribuie la rezistența populațiilor și constituie o bază indispensabilă pentru orice proces de reconciliere și reconstrucție”. Prin urmare, acesta trebuie păstrat, dar și transmis pentru a forma conștiințe capabile să demonstreze respect, să fie deschise la întâlnire și să își asume responsabilitatea comună, promovând astfel o cultură a păcii.

Comunicarea în slujba adevărului

În cele din urmă, câteva recomandări privind comunicarea și informarea, pentru a promova și garanta libertatea de exprimare, siguranța jurnaliștilor și educația media. Prelatul a făcut ecou cuvintelor papei Leon al XIV-lea când a primit în audiență redacția TG2: ”Întotdeauna, dar în mod special în circumstanțele dramatice de război, precum cele prin care trecem, informația trebuie să se ferească de riscul de a se transforma în propagandă. Îndatorirea jurnaliștilor, în verificarea știrilor, pentru a nu deveni megafonul puterii, devine mai urgentă și delicată, aș spune esențială. Vă revine vouă să arătați suferințele pe care războiul le aduce întotdeauna în rândul populațiilor; să arătați fața războiului și să o povestiți cu ochii victimelor pentru a nu o transforma într-un videogame”. Este într-adevăr esențial ca, a conchis el, comunicarea să rămână în slujba adevărului și a binelui comun. Aceasta implică astăzi o responsabilitate comună mai mare: lupta împotriva dezinformării, promovarea utilizării etice a tehnologiilor și favorizarea unei culturi a întâlnirii, pentru a depăși polarizările și diviziunile.