Vatican

Comisia Teologică Internațională: Viitorul umanității stă în relații, nu în tehnologie

A fost publicat documentul "Quo vadis, humanitas? ", care propune o reflecție asupra "provocării epocale" a antropologiei creștine în era inteligenței artificiale. Printre acestea: riscurile "infosferei" și criza democrației; importanța istoriei în combaterea "amneziei culturale"; excesele "erei urbane" care transformă pragurile în granițe. Documentul evidențiază că realizarea de sine nu înseamnă auto-împuternicire, ci acceptarea liberă a darului vieții și a iubirii lui Dumnezeu.

Vatican News
4 martie 2026. "Quo vadis, humanitas?" (Încotro mergi, omenire?) este titlul noului document al Comisiei Teologice Internaționale (ITC), aprobat de Papa Leon al XIV-lea pe 9 februarie.

Textul rezumă pe deplin motivele care stau la baza acestuia și scopul final: o reflecție asupra prezentului și a direcției spre care se îndreaptă umanitatea în contextul unei accelerări tehnologice fără precedent. Teologia – se explică în document – încearcă să ofere "o propunere teologică și pastorală" de înțelegere a vieții umane ca o "vocație integrală" și "co-responsabilitate față de ceilalți și față de Dumnezeu", în lumina Evangheliei. Un element central în acest sens este referirea la constituția conciliară Gaudium et spes, publicată în urmă cu aproximativ 61 de ani, din care documentul Comisiei Teologice Internaționale se inspiră cu privire la dialogul "deschis" dintre Biserică și lumea contemporană, cât și la conceptul de ființă umană ca "integrală, în unitatea trupului și sufletului, a inimii și conștiinței, a intelectului și voinței".

Dezvoltarea între transumanism și postumanism

Primul dintre cele patru capitole ale documentului este dedicat dezvoltării, caracterizată de două extreme: transumanismul și postumanismul. Cel dintâi cuprinde dorința de a îmbunătăți în mod tangibil condițiile de viață ale oamenilor prin știință și tehnologie, depășind limitele lor fizice și biologice. Cel de-al doilea întruchipează "visul" de a înlocui complet oamenii, punând accentul pe cyborg, sau hibrid, care estompează granița dintre om și mașină. Între aceste două extreme se află credința creștină, care "ne îndeamnă să căutăm o sinteză" a tensiunilor umane în Cristos, Fiul lui Dumnezeu care s-a făcut om, a murit și a înviat.

Tehnologia digitală ca mediu de viață

Documentul se concentrează în special asupra tehnologiei digitale, care "nu mai este doar un instrument, ci constituie un adevărat mediu de viață", deoarece structurează activitățile și relațiile umane. Acest lucru dă naștere la diverse riscuri: în domeniul mediului, expansiunea lumii artificiale duce la o economie bazată pe exploatarea nelimitată a resurselor în numele profitului maxim. "Consecința tragică" a acestui fenomen este diferența ecologică dintre nordul și sudul lumii, urbanizarea "necontrolată și abuzivă" și politicile poluante de extracție. În ceea ce privește relațiile cu ceilalți, revoluția digitală poate determina indivizii să se simtă nesemnificativi într-un flux de informații incontrolabil și destabilizator, în mijlocul unor contacte exclusiv virtuale.

Creșterea puterii Inteligenței artificiale

Puterea Inteligenței artificiale devine astfel din ce în ce mai evidentă și, într-o lume hiperconectată, dinamica economică, politică, socială și militară riscă să devină "incontrolabilă și, prin urmare, de neguvernat", cu pericolul "controlului social și al manipulării". Comunicarea este, de asemenea, afectată de acest scenariu: subliniind avantajele dezvoltării tehnologice și științifice în acest domeniu – precum "cetățenia activă", "informații directe și participative" și "informații independente" care permit, de exemplu, raportarea încălcărilor drepturilor omului. Comisia Teologică Internațională atrage atenția cu privire la "o piață infinită de știri și date personale, care nu sunt întotdeauna verificabile și sunt adesea manipulate". În esență, mass-media de astăzi nu sunt "mijloace neutre" și, prin urmare, influența lor asupra eticii și culturii reprezintă o provocare pentru antropologie.

Infosfera și criza democrațiilor occidentale

În această "infosferă", indivizii sunt din ce în ce mai nesiguri de propria identitate și, prin urmare, caută recunoașterea din partea celorlalți: o recunoaștere care trebuie câștigată chiar și prin "denaturarea realității" sau prin afirmarea drepturilor proprii "împotriva celuilalt". Acest lucru dă naștere la conflicte sociale care devin adesea conflicte de identitate. De asemenea, dă naștere "crizei actuale din democrațiile occidentale", care nu sunt conștiente de "dificultatea crescândă" de a recunoaște, într-un mod comun, "ceea ce ne unește ca ființe umane". În plus, atunci când opiniile sunt omogenizate prin like-uri, dezbaterea politică devine "tribalizată", adică fragmentată în grupuri puternic polarizate care se confruntă într-un mod "conflictual și violent".

Human enhancement și căutarea echilibrului între tehnologie și umanitate

Revoluția informațională schimbă și modul în care percepem cunoașterea, al cărei orizont ar putea fi redus la ceea ce poate procesa inteligența artificială. Principiile filosofiei, teologiei sau eticii ar putea fi astfel considerate subiective sau chestiuni de "gust" personal. Același lucru s-ar putea întâmpla și cu fizicul: pe de o parte, progresul biotehnologiei pentru sănătatea și bunăstarea diferitelor popoare este apreciabil, pe de altă parte, documentul avertizează împotriva răspândirii "cultului corpului", în special în Occident, unde există "tendința siluetei perfecte, a fizicului mereu în formă, tânăr și frumos". La fel de riscantă este și îmbunătățirea umană: în sine, aceasta se referă la toate tehnologiile biomedicale, genetice, farmacologice și cibernetice care vizează îmbunătățirea capacităților umane. Dar dacă acest concept este înțeles fără limite și precauții"... atunci este urgent să se reflecteze asupra necesității unui echilibru între "ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic și ceea ce este sensibil din punct de vedere uman".

Relația dintre tehnologia digitală și religie: lumini și umbre

Documentul dedică pe larg spațiu și relației dintre tehnologia digitală și religie: și în acest domeniu există atât aspecte pozitive – precum ușurința accesului la cunoaștere și informație – cât și aspecte negative. Printre acestea se numără crearea "unei piețe religioase gigantice" pe internet, care oferă opțiuni "à la carte" (ca într-un meniu la alegere) în funcție de interesele individuale, și anumite comunicări creștine pe rețelele de socializare, care sunt utilizate pentru a alimenta controverse și chiar pentru a distruge reputația altor persoane. Nu numai atât: în această "metamorfoză a modului de a crede", tehnologia însăși ajunge să acționeze ca "ghid spiritual și mediator al sacrului", cu cazuri extreme de "binecuvântări și exorcisme virtuale și spiritualism digital".