Sfântul Scaun: Guvernele și organizațiile religioase să sprijine familia

Daniele Piccini – Cetatea Vaticanului

Dezvoltarea socială, culturală, morală și spirituală începe cu familia, ”nucleul natural și fundamental al societății”, așa cum este definită de Declarația universală a drepturilor omului: cei cărora le pasă de bunăstarea persoanelor trebuie, prin urmare, să o sprijine prin toate mijloacele. Aceasta este esența declarației făcute miercuri, 4 februarie a.c., de arhiepiscopul Gabriele Caccia, observatorul permanent al Sfântului Scaun pe lângă Organizația Națiunilor Unite, vorbind la cea de-a 64-a Comisie pentru dezvoltare socială, la New York.

Familia, responsabilă pentru bunăstarea membrilor săi

”Familia”, a subliniat diplomatul Sfântului Scaun, ”este în primul rând responsabilă pentru bunăstarea membrilor săi, în special a copiilor. De asemenea, promovează valori care încurajează incluziunea, solidaritatea și integrarea socială. Guvernele ar trebui să respecte și să sprijine familia și să ofere asistență adecvată atunci când este nevoie”. În centrul fiecărui efort al statului se află promovarea binelui comun, care trebuie urmărit prin sprijinirea factorilor dinamici ai unei astfel de dezvoltări: ”Statul trebuie să garanteze coeziunea, unitatea și organizarea societății”, a explicat arhiepiscopul Caccia, ”pentru a permite realizarea binelui comun cu contribuția fiecărui cetățean. Tocmai scopul ”instituțiilor politice” este de a oferi oamenilor ”resursele materiale și libertățile necesare pentru atingerea obiectivelor culturale, morale și spirituale”.

Contribuția organizațiilor religioase

Elementele esențiale ale ”bunăstării umane”, a adăugat observatorul permanent al Sfântului Scaun la ONU, sunt ”satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi hrana, apa, locuința, asistența medicală și educația de calitate, precum și libertatea”. Pentru a asigura aceste nevoi de bază ale persoanelor, ”este necesară o coordonare eficientă în cadrul guvernelor”, în interiorul guvernelor și între guverne și toate părțile interesate, ”inclusiv organizațiile religioase”. Această colaborare trebuie să fie întotdeauna orientată către nevoile reale ale oamenilor: ”O astfel de coordonare trebuie să respecte principiul subsidiarității, promovând colaborarea cu comunitățile interesate pentru a garanta că politicile reflectă nevoile și prioritățile celor pe care sunt menite să îi servească”, a adăugat arhiepiscopul Caccia.

Sărăcia, o boală care generează noi crize

Citând exortația apostolică Dilexi te a papei Leon al XIV-lea, arhiepiscopul Caccia a subliniat apoi că ”rezolvarea cauzelor structurale ale sărăciei” este urgentă nu doar din motive pragmatice – ”pentru a obține rezultate” și ”pentru a ordona societatea” - ci mai presus de toate ”pentru a o vindeca de o boală care o face fragilă și nedemnă și care nu poate duce decât la noi crize”. Dar nu este vorba doar de sărăcie materială. Sărăcia este și ”de natură spirituală și morală”: dimensiunea spirituală trebuie, așadar, ”luată în considerare” dacă dorim ca ”politicile de dezvoltare socială coordonate, incluzive și echitabile” să fie ”eficiente”. Tocmai în lumina acestei abordări, la sfârșitul declarației, diplomatul Sfântului Scaun a invitat ”toate statele” să ia în considerare ”munca organizațiilor religioase care, inspirate de valorile lor”, oferă ”speranță și sprijin celor mai nevoiași”.