Parolin în Malta: Pacea este posibilă. Dialogul nu este niciodată în zadar
Tiziana Campisi – Cetatea Vaticanului
Un eveniment care oferă și astăzi o lecție tuturor. Naufragiul sfântului Paul în Malta este ”o narațiune profund evanghelică despre încredere, responsabilitate și relație, spusă într-un moment de pericol și incertitudine”, a subliniat cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, în timpul Liturghiei celebrate duminică, 1 februarie a.c., în con-catedrala sfântul Ioan din La Valletta, marcând cea de-a 60-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre Republica Malta și Sfântul Scaun.
Adevărata autoritate se naște din credibilitate
În omilia sa, cardinalul, aflat într-o vizită de două zile în Malta, a precizat evenimentele trăite de Apostolul Neamurilor în timpul călătoriei spre Roma, ”prizonier, purtat de forțe care nu depindeau de el, aruncat de valuri, supus deciziilor altora”, dar ”în mijlocul furtunii”, capabil să vadă lucrurile ”clar”, să vorbească ”cu autoritate” și să încurajeze echipajul și pasagerii, insuflând speranță. ”Nu vă temeți”, a afirmat el, fără a nega pericolul, ci proclamând ”un adevăr și mai profund: că nicio viață nu se va pierde, pentru că Dumnezeu este credincios”. Cardinalul Parolin a observat că ”autoritatea sfântului Paul aici nu derivă din rang, putere sau tărie”, ci mai degrabă ”din relația sa cu Dumnezeu și din simțul său de responsabilitate față de ceilalți”. Astfel, ”chiar dacă este prizonier, devine un ghid” și chiar ”vulnerabil, devine o sursă de putere”. Iar lecția pe care o oferă și astăzi este că ”adevărata autoritate, fie ea spirituală, pastorală sau diplomatică, nu se naște din control, ci din credibilitate; nu din impunerea unor soluții, ci de a rămâne fideli în vremuri de încercare”.
Ospitalitatea poporului maltez
Amintind povestea din Evanghelie, secretarul de stat al Sanctității Sale s-a oprit apoi asupra descrierii locuitorilor din Malta făcută de sfântul Luca, care ”au arătat o «iubire neobișnuită» față de naufragiați”. ”Primul act creștin pe pământ maltez este ospitalitatea”, a observat cardinalul, amintind că ”de la început, istoria creștină a Maltei a fost marcată de această capacitate de a-i primi pe ceilalți, de a transforma pericolul în întâlnire și frica în relație”, atât de mult încât ”sfântul Paul ajunge ca un străin, dar pleacă ca un părinte în credință”.
Vocația Bisericii în comunitatea internațională
Cuvintele cardinalului Parolin nu sunt doar o rememorare a trecutului, el privește și spre prezent. ”Marea care l-a adus pe sfântul Paul în Malta nu este diferită de marea istoriei pe care popoarele și națiunile încă o străbat astăzi”, a spus el, între ”războaie, strămutări, fragmentări sociale și frică de viitor” care alimentează tentația ”de a renunța la propriile responsabilități sau de a căuta siguranța prin forță”. Dar sfântul Paul ”arată o altă cale”, rămânând ”atent”, ascultând și vorbind ”atunci când este necesar”. ”El le reamintește tuturor că viețile lor sunt importante și că se află în mâinile providențiale ale lui Dumnezeu”, a remarcat cardinalul, adăugând că ”aceasta este și vocația Bisericii în comunitatea internațională” și că ”Sfântul Scaun nu pretinde să calmeze fiecare furtună. Ci caută, cu umilință și perseverență, să mențină vie convingerea că nimeni nu trebuie pierdut, că pacea este posibilă și că dialogul nu este niciodată în zadar”.
Legătura dintre Malta și Sfântul Scaun
Cardinalul a menționat, de asemenea, că relațiile diplomatice dintre Malta și Sfântul Scaun, care au început acum șaizeci de ani, sunt rezultatul unei ”legături mult mai vechi, de două mii de ani”, care s-au dezvoltat de-a lungul anilor și care au ”demonstrat că Biserica și Statul, atunci când fiecare respectă autonomia celuilalt, pot coopera în mod fructuos pentru binele comun”, dacă totul se face cu ”umilință, claritate și perseverență”. Privind la activitățile Nunțiaturii Apostolice din Malta, Parolin a subliniat ”prezența sa atentă și ascultătoare, în strânsă armonie cu viața Bisericii locale și profund respectuoasă față de instituțiile statului” și că ”de la independență până la integrarea europeană” a insulei ”a contribuit la menținerea canalelor de dialog, la evitarea neînțelegerilor și la promovarea soluțiilor bazate pe rațiune, respect reciproc și bunăvoință”. În ceea ce privește acordurile încheiate de-a lungul timpului între Republica Malta și Sfântul Scaun în domeniul educației, căsătoriei, bunurilor ecleziastice și formării, acestea nu trebuie considerate ”simple instrumente juridice”, ci ”semne ale unei încrederi construite cu răbdare, expresii ale unei dorințe comune de a sluji societatea fără confuzie de responsabilități”, demonstrând că relațiile între Biserică și stat nu sunt nici conflictuale, nici clericale, ci bazate pe dialog și realiste.
Primatul persoanei
În cele din urmă, în cuvintele cardinalului, a fost amintirea vizitelor succesorilor sfântului Petru în Malta, ”momente de har, în care dimensiunea instituțională a relațiilor a fost iluminată de o mare afecțiune, rugăciune și credință împărtășită”. ”Încă o dată, Malta i-a primit pe succesorii sfântului Petru așa cum l-a primit pe sfântul Paul: nu cu teamă, ci cu mare entuziasm și generozitate”, a concluzionat secretarul de stat, îndemnând la grijă față de oameni, care ”nu trebuie niciodată abandonați”. Principiul primatului persoanei se află ”în centrul misiunii Bisericii și al angajamentului său diplomatic”, iar ”Malta și Sfântul Scaun au căutat, fiecare în felul său, să-l mențină viu” prin dialog și cooperare.
