Leon XIV a semnat noua ”Constituție” a Statului Cetății Vaticanului
Alessandro Di Bussolo – Cetatea Vaticanului
Papa Leon al XIV-lea a semnat vineri, 31 iulie a.c., în ziua comemorării liturgice a sfântului Ignațiu de Loyola, noua Lege fundamentală a Statului Cetății Vaticanului, care, așa cum se explică în preambul, răspunde necesității ”de a ține seama de noile exigențe de guvernare și de unele modificări normative importante survenite în cursul ultimilor ani”. Aceasta intră în vigoare imediat și o înlocuiește pe cea anterioară, în vigoare din 13 mai 2023.
Noua normă privind președinția Comisiei Pontificale
Promulgată în mod semnificativ de Leon al XIV-lea la începutul pontificatului, această lege confirmă și integrează aceste modificări, care vizează atât funcția legislativă, cât și funcția executivă și cea judiciară. În special, în ceea ce privește funcția legislativă, se încorporează într-un unic text legislativ modificarea deja introdusă prin Motu Proprio din 19 noiembrie 2025, referitoare la președinția Comisiei Pontificale a Statului Cetății Vaticanului, care exercită funcția legislativă și cea executivă.
Motu Proprio din 2025 și noua Lege
Cu acea ocazie, Suveranul Pontif a abrogat articolul 8, alineatul (1) din precedenta Lege Fundamentală a Statului Cetății Vaticanului, care prevedea că numai cardinalii puteau îndeplini funcția de președinte al Comisiei, funcție ocupată astăzi de o călugăriță, Raffaella Petrini, care este și președinta Guvernatoratului. Articolul 8 din noua Lege Fundamentală stabilește că ”Comisia Pontificală este compusă din cardinali și din alți membri, printre care și președintele, numiți de Suveranul Pontif pentru un mandat de cinci ani”.
Funcția executivă și cea judiciară
În ceea ce privește funcția executivă, pe de o parte se confirmă rolul Guvernatoratului, care, prin propria sa structură organizatorică, contribuie la misiunea specifică a Statului și se află în slujba Succesorului lui Petru, căruia îi răspunde direct; pe de altă parte, se precizează atribuțiile președintelui și ale secretarului general, precum și raportul de colaborare aferent. În ceea ce privește funcția de secretar general, se subliniază caracterul instituțional al acesteia, indicându-se astfel că acest rol poate fi îndeplinit chiar și de mai multe persoane.
În ceea ce privește funcția judiciară, se confirmă în mod expres, la articolul 22 alineatul (1), că regimul juridic al organismelor judiciare este stabilit de Legea privind sistemul judiciar. O lege care, grație măsurilor importante luate în ultimii ani, garantează pe deplin funcționarea sistemului judiciar.
O lege menită să confere statului o ”identitate constitutivă”
Cu această abordare riguroasă, noua Lege fundamentală, care, la fel ca și cele anterioare, este concepută – după cum se precizează în preambul – ”pentru a conferi o identitate constitutivă Statului Cetății Vaticanului”, puterilor sale și exercitării funcțiilor care decurg din acestea, rămâne fundamentul și punctul de referință al oricărei alte legislații a Statului, confirmând caracterul unic și autonomia sistemului juridic al Vaticanului.
Îndatorirea Guvernatoratului
Tot în preambulul Legii, se precizează că se reafirmă ”îndatorirea Guvernoratului, care contribuie la misiunea proprie a Statului și se află în slujba Succesorului lui Petru, căruia îi răspunde în mod direct”. La fel ca și în trecut, se spune în încheierea preambulului, ”organismelor de guvernământ și tuturor celor care, cu diverse roluri de responsabilitate și animați de un adevărat spirit eclezial, își desfășoară permanent serviciul pentru Stat, sunt încredințate exercitarea tuturor puterilor aferente asupra teritoriului definit de Tratatul de la Lateran și asupra imobilelor și zonelor în care funcționează instituții ale Statului sau ale Sfântului Scaun și unde, în virtutea dreptului internațional, sunt în vigoare garanții și imunități personale și funcționale”.
