Leon XIV, la Pavia: Să spunem fiecare ”Orașul nostru mă interesează”

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă 
20 iunie 2026 – Vatican News. ”Vă invit astăzi pe fiecare să repete în inima sa: orașul nostru mă interesează! Mă interesează sănătatea celui pe care îl am lângă mine, mă interesează frumusețea locului în care viețuiesc, mă interesează calitatea vieții în mediile în care lucrez și unde îmi petrec timpul liber. Mă interesează această câmpie atât de rodnică, unde fiecare ogor și țarină poartă semnele muncii răbdătoare a celui care de secole a urmat ritmul creației, simțindu-se în armonie cu natura”: a spus papa Leon al XIV-lea într-un amplu discurs adresat locuitorilor orașului italian Pavia, în nordul Peninsulei, unde efectuează astăzi o vizită pastorală.

Papa a plecat cu elicopterul din Vatican în jurul orei 13.00 și a ajuns la Pavia la 14.45. Câteva minute mai târziu, Leon al XIV-lea a făcut o vizită privată la spitalul Centrului Național de Adroterapie Oncologică, o structură de excelență la nivel mondial în domeniul terapiilor, și a salutat conducerea fundației, personalul medical și câțiva copii, însoțiți de părinții lor. Prima întâlnire publică a avut loc la sanctuarul ”San Pietro in Ciel d’Oro”, unde se venerează relicvele sfântului Augustin. Alte întâlniri private și vizite spontane au marcat agenda vizitei pastorale la Pavia. Înainte de a reveni în Vatican, papa merge în orășelul Sant’Angelo Lodigiano pentru a cinsti memoria sfintei Francesca Cabrini, apostolă a migranților din Statele Unite ale Americii.

În discursul adresat locuitorilor în Piazza della Vittoria, unde au vorbit mai întâi episcopul și primarul, papa a remarcat că frumusețea orașului Pavia se prezintă deja din cuvintele lor, ”o frumusețe exigentă, ea reprezentând ereditatea prețioasă a unui trecut care devine un angajament pentru prezent. Un oraș este, într-adevăr, un dar și o îndatorire pentru cel care locuiește în el. (...) Ne aflăm printre monumente care vorbesc despre voi și, de aceea, ele vă vorbesc vouă. Nu mă refere doar la cele antice, ci la case, școli, universități, spital și la centrele parohiale. Toate sunt locuri semnificative, structuri înzestrate cu un sens propriu, care dau dovadă de primire, educație și cultură”.

Pontiful de origine americană a recunoscut că, ”trecând prin centrul istoric din Pavia, pe străzile și piețele lui se respiră o frumusețe încărcată cu istorie, nu una superficială. Aceasta este o caracteristică a orașelor europene: în timp ce recunoaștem în ele efortul și simțul civic al celor care le-au edificat, ne dăm seama că valoarea țesutului urban susține viața lor de fiecare zi și rolul propriu pe care fiecare din ele îl îndeplinește în domeniul național și internațional”.

Dar, a reluat papa, ”termenul cetate, [care provine] din latinescul civitas, arată nu doar un loc, dar și o stare de viață a omului: cetatea este una pentru toți, este singulară și plurală. Poporul care locuiește în ea constituie o societate, un organism care trebuie să fie bine întocmit în relațiile și legile sale. A fi sociali înseamnă a fi solidari, comportându-ne ca adevărați asociați: motivați de binele comun, nu de interese parțiale. Cetățenii sunt întotdeauna concetățeni! (...) Fiind poporul responsabil de spațiul public, în fața provocărilor actuale să ne întrebăm ce anume fortifică și ce anume erodează casele noastre, să ne întrebăm ce face să fie stabilă și ce anume rănește societatea noastră. Altfel, cele ce sunt ale tuturor riscă să devină ale nimănui: când indiferența pare să dezintegreze comunitatea noastră, e necesar a reînnoi participarea activă a tuturor la viața citadină. În fața formelor de degradare și de analfabetism civic, suntem chemați cu toții să împărtășim limbaje de dăruire și de slujire care să aibă grijă de piețe, parcuri și străzi ca locuri de întâlnire prin excelență”.

În acest orizont, papa a lansat un vibrant apel către toți locuitorii orașului. ”Astăzi invit pe fiecare dintre voi să repete în inima lui: orașul nostru mă interesează! Mă interesează sănătatea celui pe care îl am lângă mine, mă interesează frumusețea locului în care viețuiesc, mă interesează calitatea vieții în mediile în care lucrez și unde îmi petrec timpul liber. Mă interesează această câmpie atât de rodnică, unde fiecare ogor și țarină poartă semnele muncii răbdătoare a celui care de secole a ascultat ritmul creației, simțindu-se în armonie cu natura”.

Pe de altă parte, a reluat papa, ”cultivarea pământului oglindește promovarea culturii, care găsește la Pavia un model deosebit de fericit. Amintind ilustra voastră tradiție academică, mă gândesc mai presus de toate la tineri și la studenții care frecventează universitatea din oraș. În acest pol cultural, ei nu experimentează doar o aglomerație de cunoștințe, ci un sistem capabil să formeze persoana fără a profita de munca acesteia. A promova științele, într-adevăr, înseamnă a promova omul, care trebuie să rămână protagonistul propriilor cercetări. În această perspectivă, fiecărei forme de cunoaștere îi corespunde o formă de îngrijire: după cum știința medicală se îngrijește de trupul omului, tot la fel jurisprudența se preocupă de corpul social și filosofia consideră gândirea, din care omul își dezvoltă toate artele sale. Tot ceea ce începem să cunoaștem despre lume ne face să ne cunoaștem pe noi înșine și ne face să ne întrebăm di nou despre existența noastră, însetată de adevăr și de dreptate”.

”De această sete”, a exemplificat Leon al XIV-lea, ”era plin sufletul sfântului Augustin, exemplu de neliniște sănătoasă care freamătă în cel care cercetează, în cel care studiază și în cel care educă. Personalitatea lui, în timp ce întruchipează dialogul îndrăzneț și constant dintre credință și rațiune, mărturisește apartenența lor reciprocă. Într-adevăr, unul nu poate să creadă fără să gândească, nici nu e cu putință să lumineze cele mai înalte aspirații ale rațiunii fără credință. Cu această deschidere plină de încredere, rațiunea umană întreabă și proiectează: nu se închide în logica de profit și de dominare, dar descoperă noi modalități pentru a avea grijă de sine și de lume. În măsura în care crede, omul nu se resemnează în fața sfârșitului, a unui fragment istoric care se termină cu moartea: tocmai credința ne amintește că nu suntem supușii unei fatalități anonime, susținând, în schimb, certitudinea că Dumnezeu este creatorul și mântuitorul vieții”.

Activitatea Bisericii din Pavia a fost ultimul punct al discursului pe care Suveranul Pontif l-a prezentat în Piazza della Vittoria a acestui oraș din nordul Italiei. ”Cea mai antică instituție citadină”, a subliniat papa, ”este chemată și astăzi să evanghelizeze mai întâi de toate ca vatră a credinței și casă a carității în slujirea celui care este mai mic, sărac, singur ori bătrân, implicând în această grijă a umanului toate forțele de voluntariat, către care îmi îndrept stima și recunoștința mea. Datorită angajamentului vostru, Pavia este prosperă, nu numai de bunuri, dar și de virtuți: onorați întotdeauna demnitatea oricărei vieți umane! Crucea care se află în stema orașului vostru este cu mult mai mult decât un simbol heraldic, fiind o sinteză culturală: amintește că istoria Paviei este ancorată în valoarea universală a iubirii creștine lu că este o istorie de scris împreună, exercitând o memorie creativă în înțelegerea dintre cetățeni și asociații, dintre Biserică și instituțiile publice, dintre generații și culturi”.

***
După întâlnirea din Piazza della Vittoria din Pavia, papa a plecat cu elicopterul în apropiatul orășel Sant’Angelo Lodigiano pentru o vizită de rugăciune în parohia ”Sfinții Anton abate și Francesca Cabrini”. Rugăciunea a cuprins, printre altele, adorația Preasfântului Sacrament și venerația inimii sfintei Francesca Cabrini, urmate de un discurs al papei. În jurul orei 19.45, papa pleacă din această parohie cu elicopterul și se întoarce în Cetatea Vaticanului.

Duminică, la ora Romei 12.00, papa conduce rugăciunea ”Îngerul Domnului” de la fereastra apartamentului pontifical din Palatul Apostolic.