Leon XIV, Fundației ”Jérôme Lejeune”: Medicina nu poate fi serva morții programate

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă 
22 iunie 2026 – Vatican News. ”Valoarea persoanei nu depinde de ceea ce ea realizează ori produce. De aceea, un medic nu ar trebui să-și permită niciodată, pe baza unui algoritm de laborator, să decidă viața unui anumit embrion ori a unei persoane în vârstă. Medicina nu va putea niciodată să ajungă servitoarea morții programate”: a spus papa Leon al XIV-lea, primind luni, 22 iunie a.c., în Cetatea Vaticanului membrii Fundației ”Jérôme Lejeune” cu ocazia centenarului nașterii acestui Venerabil Slujitor al lui Dumnezeu.

Impresionat de suferința copiilor purtători de handicap, regretatul profesorul Lejeune - a amintit pontiful în discursul său - și-a dedicat viața cercetărilor științifice menite să ușureze suferințele acestor copii, numindu-i ”săraci printre săraci”. Descoperirea sa cea mai cunoscută, anomalia cromozomială responsabilă de așa-numita ”Trisomie 21”, l-a transformat în precursorul geneticii moderne. Medic cu vocație, el a apărat cu înflăcărare viața și demnitatea celor mai fragili, chiar și atunci când era în joc propria carieră, spunând că ”medicina înseamnă a urî boala și a iubi bolnavul”.

”Conștient de excelența academică a profesorului Lejeune și de devotamentul său neobosit față de Biserică”, a amintit Leon al XIV-lea, ”papa sfântul Paul al VI-lea l-a numit membru al Academiei Pontificale de Științe. Mai târziu, după cum știți, prietenia sa profundă cu sfântul Ioan Paul al II-lea și viziunea lor comună în favoarea apărării vieții au fost la originea înființării Academiei Pontificale pentru Viață, considerată de profesorul Lejeune o instituție necesară în fața multiplicării amenințărilor la adresa vieții”.

”Fiind om de știință și de înțelepciune”, a reluat papa, ”Jérôme Lejeune a înțeles curând că descoperirea sa științifică putea să fie folosită pentru eliminarea persoanelor purtătoare ale Trisomiei 21 mai înainte de a se naște. El nu a ezitat să devină apărătorul lor, denunțând încălcarea Jurământului lui Hipocrat și noul eugenism, numindu-l «rasism cromozomial». Intervențiile lui profetice l-au determinat să apere viața oricărei ființe umane în numele acelei demnități inviolabile care își are originea în actul creator al lui Dumnezeu. În această privință, el a interpelat și a consiliat instituții și suverani din lumea întreagă. Această bătălie i-a adus critici aspre în anumite medii științifice”.

”Profesorul Lejeune”, a spus Leon al XIV-lea în discursul său, ”era conștient că dacă tehnica poate să ajute medicina, cu toate acestea, ea nu poate să o înlocuiască. Știa, de asemenea, că tehnica poate fi folosită împotriva medicinei, care prin natura ei este în serviciul vieții, după cum se întâmplă atunci când tehnica scapă oricărui control etic indispensabil și când predomină calcule de eficacitate, rentabilitate ori de utilitate. Dar valoarea persoanei nu depinde de ceea ce ea realizează ori produce. De aceea, un medic nu ar trebui să-și permită niciodată, pe baza unui algoritm de laborator, să decidă viața unui anumit embrion ori a unei persoane în vârstă. Niciodată medicina nu va putea să devină slujitoarea morții programate”.

Fundația ”Jérôme Lejeune”, a subliniat pontiful, continuă opera începută de acest cunoscut profesor în trei direcții – cercetare, cure și apărarea necondiționată a persoanei umane – iar membrii fundației au înființat, de asemenea, Institutul ”Jérôme Lejeune” pentru a consilia mii de pacienți afectați de diferite dizabilități mentale. Alături de intervențiile din dezbaterile sociale și pe lângă autoritățile publice ale Fundației, papa a menționat ”Catedra Internațională de Bioetică” care promovează cultura vieții prin formarea academică a personalului sanitar, juriștilor și filosofilor.

În fine, salutând purtătorii trisomiei 21, pe fiii Venerabilului profesor Lejeune și pe toți membrii Fundației, papa și-a exprimat satisfacția pentru angajamentul lor de a duce mai departe opera lui ”în caritatea adevărului” și i-a îndemnat să fie asemenea acestui Slujitor al lui Dumnezeu: ”mărturisitori angajați în societate, în serviciul cercetării constante a binelui comun. Acesta este primul mare principiu al învățăturii sociale a Bisericii și al formei sociale a demnității recunoscute fiecărui om. Binele comun nu exclude pe nimeni dintre cei care au fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu” (cf. Magnifica humanitas, nr. 59). Mesajul și opera Venerabilului Jérôme Lejeune se întemeiază pe universalitatea rațiunii și a inimii unificate. Fie ca acestea să inspire curajul adevărului în numeroșii tineri și profesioniști dornici de coerență și să-i ajute să unească fără rigiditate rațiunea și credința, cuvântul și faptele, abținerea de la a judeca persoanele și respingerea minciunii”.