Papa, în Insulele Canare: Ce lume am construit, dacă atât de mulți își riscă viața pentru a căuta viața?

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 11 iunie 2026. Exigența de a trăi în mod concret Evanghelia care ne pune față în față cu învățătura limpede a lui Isus despre cei flămânzi, însetați, străini, goi, bolnavi sau în închisoare s-a aflat în centrul reflecției Papei Leon al XIV-lea rostită joi, 11 iunie a.c., în Portul Arguineguín, din Las Palmas de Gran Canaria, oraș capitală a Insulelor Canare, vizitat de pontif în cea de-a treia etapă a călătoriei apostolice în Spania. În Portul Arguineguín, Sfântul Părinte s-a întâlnit cu persoanele active în primirea migranților.

Biserica nu poate ignora strigătul celor care suferă

Sfântul Părinte a pornit de la imaginea așa-numitului Inel al Pescarului, purtat de pontif, pe care este reprezentat Petru în timp ce pescuiește, potrivit chemării lui Isus la Marea Galileei care i-a spus: "De acum înainte vei fi pescar de oameni (Lc 5,10)", explicând: "Biserica a interpretat acel verset ca pe o imagine a misiunii sale. Dar aici și în locuri precum insula El Hierro, acea misiune capătă o forță literală și dureroasă. Această insulă, mică ca suprafață, dar mare ca umanitate, a văzut sosind mii de oameni smulși de pe pământul lor și încredințați fragilității unei bărci de pescuit. Sunt persoane salvate pe mare și cadavre recuperate din ape. De aceea, Succesorul lui Petru nu poate rămâne indiferent față de aceste debarcări. Biserica nu poate ignora aceste ape, nici vreun loc unde foamea, setea, violența, frica sau exilul continuă să rănească demnitatea umană. Ucenicii lui Isus nu pot considera străină chemarea celor care strigă din noapte".

Biserica nu poate rămâne mută în fața celor abandonați

Explicând că, în limbajul biblic, "marea poate fi o imagine a amenințării, a întunericului și a haosului", Sfântul Părinte a evidențiat că, în fața forței mării, "credința nu rămâne paralizată", spunând: "Credem într-un Dumnezeu care supune haosul, pune o limită răului și deschide o cale atunci când moartea pare să prevaleze".

"Și astfel" – a continuat – "îl contemplăm în Cristos, care merge pe ape și, în fața furtunii, rostește un cuvânt suveran: Taci, liniștește-te! (Mc 4,39; cf. Mt 14,25-27). Acea voce continuă să răsune împotriva forțelor care devorează, înrobesc și resping atât de mulți dintre frații și surorile noastre. Acolo unde Cristos poruncește mării să tacă, Biserica nu poate rămâne mută în fața celor care sunt abandonați în apele ei."

Monștrii și mafiile care bântuie aceste mări

Papa Leon nu a ezitat să vorbească despre "monștri care bântuie aceste mări: mafii care fac trafic pe seama disperării, traficanți care reduc la sclavie femei și copii, precum și indiferența multora, care permite ca cei săraci să fie înghițiți de exploatare sau de uitare".

Pontiful a amintit numeroasele femei victime ale traficului de persoane și ale exploatării, spunând că deși traficanții au pus un preț pe trupul lor, Dumnezeu nu a încetat niciodată să le privească ca pe persoane de o valoare inestimabilă. Adresându-se uneia dintre aceste femei, victimă a traficului de persoane, Papa Leon i-a spus: "Chiar dacă au vrut să te închidă într-un trecut plin de durere, Dumnezeu continuă să-ți facă o promisiune de viitor. Dacă te-au tratat ca pe un obiect, Biserica vrea să-ți spună astăzi: ești fiică și soră, ești o binecuvântare. Viața ta nu aparține celor care ți-au făcut rău; trupul tău nu aparține celor care au profitat de tine; zilele tale nu aparțin celor care au vrut să le înlănțuie în frică! Viața ta aparține lui Dumnezeu și păstrează o demnitate pe care nimeni nu ți-o poate răpi. Și noi vrem să mergem alături de tine, până când acel adevăr va reveni să se facă auzit, mai puternic decât durerea".

Milostivirea începe cu gesturi mici

Amintind că milostivirea "începe cu gesturi mici", "uneori cu câțiva biscuiți și puțin lapte; alteori, cu cinci pâini și doi pești (cf. Mt 14,17-21)", pontiful a precizat: "Nu este vorba de a rezolva totul, ci de a pune totul în mâinile lui Dumnezeu și de a fi prezenți acolo unde omul suferă, unde resursele nu sunt suficiente și nu există o limbă comună, dar unde gesturile încă pot vorbi. Mulțumesc din suflet tuturor celor care se alătură eforturilor de ajutor, primire și însoțire, mărturisind că milostenia concretă poate salva și schimba multe vieți".

Drama migranților să suscite un examen de conștiință

Adresându-se migranților, Sfântul Părinte a spus: "Dragi migranți: înainte de a vă spune orice altceva, vreau să mă închin în fața demnității voastre. Nu sunteți numere, nici dosare! Sunteți oameni cu o familie și o casă pe care le-ați lăsat în urmă, cu vise pe care nimeni nu are dreptul să le disprețuiască. Dar vreau să vă spun și că viața voastră trebuie protejată. Nu vă încredințați existența celor care o comercializează. Nu-i credeți pe cei care promit paradisuri facile, în schimbul trupului vostru, al banilor, al tăcerii sau al libertății voastre. Acele promisiuni false sunt cântecele sirenelor, sunt industrii ale morții.

Drama voastră trebuie să devină un examen de conștiință: pentru țările de origine, care trebuie să creeze condiții de pace, justiție și dezvoltare; pentru țările de tranzit, chemate să protejeze și să nu-i lase pe cei slabi în mâinile rețelelor criminale; pentru Europa, care nu poate proclama demnitatea umană obișnuindu-se în același timp ca Marea Mediterană și Atlanticul să fie cimitire fără pietre funerare; pentru comunitatea internațională, chemată la o cooperare eficientă și perseverentă.

Primirea migrantului nu poate fi ceva secundar

Cu referire la rolul Bisericii în primirea migranților, Papa Leon a evidențiat: "Și Biserica trebuie să se lase interpelată. Primirea migrantului nu poate fi ceva secundar și nici nu poate fi lăsată doar în seama unor voluntari".  

"De pe această insulă" – a mai spus – "aș dori ca vocea celor care au vorbit astăzi să ajungă la cei care dețin responsabilități decisive – autorități civile, parlamente, guverne și organizații internaționale – precum și la comunitățile creștine, la celelalte tradiții religioase și la toți bărbații și femeile de bună voință. Nu este suficient să gestionăm sosirile, să distribuim cifre, să întărim frontierele sau să deplângem morțile atunci când tragediile s-au produs deja. Fiecare barcă care sosește nu aduce doar migranți; ea aduce cu sine o întrebare: ce fel de lume am construit, dacă atât de mulți frați trebuie să-și riște viața pentru a căuta viața?"

Căi legale și sigure, ajutor și asistență

Pontiful a reliefat totodată că demnitatea umană "impune căi legale și sigure, ajutor și asistență, o cooperare reală împotriva traficanților, o protecție efectivă a victimelor, procese serioase de primire și integrare, precum și politici care să permită fiecărei persoane să trăiască cu demnitate în propria sa țară. Dacă există dreptul de a căuta refugiu atunci când viața este amenințată, există și dreptul de a nu fi nevoit să emigrezi: dreptul de a rămâne în propria casă fără foame, fără război, fără persecuții, fără violență, fără ca pământul să devină de nelocuit, fără ca corupția să fure pâinea celor săraci, fără ca armele să distrugă viitorul copiilor. Nu ne putem obișnui să numărăm morții. Demnitatea umană nu are pașaport și nu își pierde valoarea atunci când trece o frontieră".

"Fie ca Fecioara Maria de la Muntele Carmel să-i însoțească pe cei care au sosit, să-i mângâie pe cei care și-au pierdut pe cei dragi, să-i susțină pe cei care îi primesc și să trezească în noi toți curajul milostivirii" – s-a rugat Sfântul Părinte la finalul reflecției din cadrul întâlnirii cu persoanele active în primirea migranților, în Portul Arguineguín din Insulele Canare.