Leon XIV: Este nevoie de o mare responsabilitate ecologică pentru un viitor mai bun
Marina Tomarro - Treviso
”Responsabilitatea ecologică nu se limitează la date tehnice. Acestea sunt necesare, dar nu suficiente. Este nevoie de o educație care să angajeze mintea, inima și mâinile. Noi obiceiuri, stiluri comunitare, practici virtuoase”. Astfel, papa Leon al XIV-lea, într-o telegramă semnată de secretarul de stat al Sanctității Sale, cardinalul Pietro Parolin, s-a adresat participanților la Forumul Internațional ”Greenaccord”, citând scrisoarea sa apostolică ”A trasa noi hărți ale speranței”, din octombrie 2025. ”Abordând împreună crizele actuale”, a scris pontiful, ”poate fi promovat un mediu social respectuos și incluziv, pentru a garanta un viitor mai bun generațiilor viitoare”.
Parolin: A trece pragul pentru a proteja Creația
La întâlnirea care se desfășoară în aceste zile la Treviso participă și cardinalul Beniamino Stella, prefect emerit al fostei Congregații pentru Cler, care a citit un mesaj al cardinalului Parolin cu ocazia împlinirii celor 800 de ani de la scrierea ”Cântecului creaturilor” și a celei de-a 800-a comemorări a morții sfântului Francisc din Assisi. ”Dacă orizontul nostru declarat este construirea unui viitor împreună – explică Parolin, citând tema Forumului – aceasta necesită în primul rând «trecerea pragului» și «intrarea într-o casă nouă»: condiții fără de care grija creației riscă să oscileze între ideologizare și tehnicitate, între emfaza emoțională și răceala procedurală, între retorica edificatoare și gestionarea lipsită de suflet”. Și, amintind de cea de-a 800-a aniversare a Cântecului creaturilor, cardinalul subliniază că această dată nu este o aniversare de arhivat în memorie, ci ocazia propice pentru a regăsi un logos, un cuvânt, capabil să genereze incluziune și comuniune. ”Cântecul nu transmite pur și simplu un sentiment al naturii – scrie secretarul de stat –, ci cuvinte umane care dau viață unei atitudini spirituale și intelectuale care, sustrăgând humanum-ul de la o posibilă autoafirmare proprietară și prădătoare, îl plasează într-o vocație permanentă de grijă”.
Cântecul lui Francisc: ”Diplomația culturilor”
Ajungând la inima Cântecului, Parolin subliniază modul în care aceasta se revelează ca o spiritualitate a dialogului și, prin urmare, ca ”diplomație a culturilor” în sensul cel mai înalt. Pentru că nodul timpului nostru nu este doar presiunea asupra ecosistemelor, ci și pierderea încrederii dintre popoare, generații și comunități. ”Colaborarea reciprocă”, explică cardinalul Parolin în mesajul citit de cardinalul Stella, ”nu este «paternalismul celor îndestulați»: este interconectare în care nimeni nu se salvează de unul singur. Înțelegerea reciprocă nu este «spionaj» sau «voyeurism»: este o metodă și un criteriu, deoarece dezarmează stereotipurile care servesc superiorității identitare și împiedică pluralitatea să devină un tranșeu în care se desfășoară o luptă perpetuă”.
A păzi, a construi pacea și dreptatea
Mesajul Cântecului dorește să ne spună, de asemenea, că pacea cu pământul și pacea dintre oameni constituie un singur angajament. ”Acolo unde creația este rănită, societatea se destramă; acolo unde demnitatea este umilită, natura devine pradă; acolo unde relația este coruptă, tehnica devine o putere care separă”. Și tocmai cuvântul ”a păzi” este cel pe care Anul Jubiliar Franciscan, Cântecul și acest Forum ni-l transmit. A păzi creația ca act de dreptate; a păzi pe celălalt în demnitatea sa inalienabilă; a păzi știința pentru ca ea să rămână înțelepciune; a păzi tehnica pentru ca ea să rămână instrument; a păzi viitorul ca alianță între generații. ”Dacă moartea sfântului din Assisi ne amintește că viața umană își atinge plinătatea atunci când este dăruită – încheie Parolin – și dacă Cântecul ne învață să numim lumea ca fraternitate și nu ca proprietate sau pradă, atunci «a construi viitorul împreună» nu va putea fi niciodată doar un obiectiv operațional încredințat acțiunii: va trebui să devină un stil al sufletului și al instituțiilor, o diplomație a păcii care începe prin limbaj, se dovedește în colaborare, se verifică în protecția celor fragili”.
