Leon XIV: Viața creștină se transmite prin iubirea unei comunități

Vatican News

”Mă bucur să vă întâlnesc în aceste zile”, a spus Leon XIV vineri, 6 februarie a.c., primindu-i în Cetatea Vaticanului pe participanții la Adunarea plenară a Departamentului pentru Laici, Familie și Viață. ”În centrul activităților voastre se află temele formării creștine și ale Întâlnirilor Mondiale, realități importante pentru întreaga Biserică. Întâlnirile Mondiale implică un număr mare de participanți și necesită o muncă organizatorică complexă, în ascultare și în colaborare cu comunitățile locale, precum și cu persoane și organizații, mulți având o experiență îndelungată și valoroasă de evanghelizare”, a subliniat pontiful.

Formarea creștină

”Aș dori, așadar”, a continuat papa Leon, ”să mă concentrez în mod special asupra temei formării creștine. Cuvintele sfântului Paul, pe care le-ați ales ca titlu al întâlnirii voastre, indică o direcție precisă în acest sens. Dacă luăm în considerare întregul verset din care sunt extrase, citim: ”Copiii mei, pentru care îndur din nou chinurile nașterii, până când Cristos se va forma în voi” (Galateni 4,19). Apostolul se adresează galatenilor și îi numește ”copiii mei”, referindu-se la o ”naștere” prin care, nu fără suferință, i-a condus la întâmpinarea lui Cristos. Formarea este astfel plasată sub semnul ”generării”, al ”dăruirii de viață”, al ”nașterii”, într-o dinamică ce, chiar și cu durere, îl conduce pe discipol la o unire vitală cu însăși persoana Mântuitorului, trăind și lucrând în el sau ea, capabil să transforme ”viața în trup” (cf. Rom 7,5) în ”viața lui Cristos în noi” (cf. 2Cor 13,5; Galateni 2,20). Aceasta este o temă dragă Apostolului și prezentă în diverse pasaje ale scrisorilor sale. De exemplu, acolo unde, adresându-se corintenilor, spune: ”Căci chiar dacă aţi avea zeci de mii de învăţători în Cristos, nu aveţi mai mulţi părinţi: eu v-am dat naştere în Cristos Isus prin evanghelie” (1 Corinteni 4,15)”.

Dimensiunea comunională

”Un alt aspect al formării: dimensiunea comunională. Așa cum viața umană se transmite prin iubirea dintre un bărbat și o femeie, tot așa viața creștină se transmite prin iubirea unei comunități. Nu este doar preotul, sau un catihet, sau un lider carismatic, cel care generează credința, ci Biserica (cf. Francisc, Exortația apostolică Evangelii Gaudium, 24 noiembrie 2013, 111), Biserica unită, vie, formată din familii, tineri, celibatari, persoane consacrate, animată de caritate și de dorința de a fi rodnică, să transmită tuturor, și mai ales noilor generații, bucuria și plinătatea de sens pe care o trăiește și o experimentează”, a mai evidențiat Sfântul Părinte.

Misiunea formatorului

”După Înviere”, a exemplificat papa, ”Isus le-a încredințat Apostolilor un mandat misionar, spunându-le să ”facă discipoli din toate neamurile”, să ”îi boteze” și să ”îi învețe să păzească poruncile lui” (cf. Mt 28,19-20). Amintesc aceste expresii pentru că ele rezumă alte elemente fundamentale ale misiunii formatorului, pe care aș dori, de asemenea, să le subliniez”. În primul rând, necesitatea de a promova căi de viață, ”care să conducă la Botez și la Sacramente, sau la redescoperirea lor, pentru că fără ele nu există viață creștină (cf. Benedict al XVI-lea, Exortația apostolică Sacramentum caritatis, 22 februarie 2007, 6). Apoi, importanța de a-i ajuta pe cei care întreprind un drum de credință să dezvolte și să mențină un nou mod de viață, care să cuprindă fiecare domeniu al existenței, privat și public, cum ar fi munca, relațiile și conduita zilnică (cf. sfântul Ioan Paul al II-lea, Discurs către participanții la Adunarea plenară a Consiliului Pontifical pentru Cultură, 16 martie 2002, 3). De asemenea, este necesar să fie îngrjite în comunitățile noastre aspectele formative îndreptate către respectarea vieții umane în toate fazele ei, în special cele care contribuie la prevenirea oricărei forme de abuz asupra minorilor și persoanelor vulnerabile, precum și la însoțirea și susținerea victimelor”.

Modele de sfințenie

După cum putem vedea, a mai spus papa Leon, ”arta formării nu este ușoară și nu se poate improviza: necesită răbdare, ascultare, îndrumare și evaluare, atât personală, cât și comunitară, și nu poate ignora experiența și apropierea celor care au trăit-o, pentru a învăța din exemplul lor și a-l urma. Astfel, de-a lungul secolelor, au apărut giganți spirituali precum sfântul Ignațiu de Loyola, sfântul Filip Neri, sfântul Iosif Calasanzio, sfântul Gaspar del Bufalo și sfântul Ioan Leonardi. Și având în vedere acest lucru, sfântul Augustin, noul episcop ales, a compus tratatul său De catechizandis rudibus, a căror îndrumări rămân utile și valoroase până în zilele noastre. Așadar, preaiubiților, și în lumina acestor modele, vă încurajez în angajamentul vostru și vă mulțumesc pentru ajutorul pe care îl oferiți Departamentului în reflecția asupra acestor teme. Provocările cu care vă confruntați pot părea uneori mai presus de forțele și resursele voastre. Totuși, nu trebuie să vă descurajați”. Începeți cu pași mici, a îndemnat pontiful, ”urmând, în credință, logica evanghelică a ”grăuntelui de muștar” (cf. Mt 13,31-32), încrezători că Domnul nu vă va lăsa niciodată să duceți lipsă, la momentul potrivit, de energie, de oameni și de haruri de care aveți nevoie”.