Leon XIV: Inima Mariei, spațiul primului ”concert de Crăciun” din istorie
Vatican News – 4 ianuarie 2026. ”Aș vrea să dedicăm acest concert copiilor care, în atât de multe părți ale lumii, au trăit acest Crăciun fără lumini, fără muzică, chiar fără necesarul pentru demnitatea umană și fără pace. Domnul, către care am vrut să înălțăm în această seară cântările noastre de preamărire, să asculte strigătul silențios al acestor copii și, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să dăruiască lumii dreptate și pace”: a spus papa Leon al XIV-lea în salutul adresat invitaților la concertul susținut cu ocazia sărbătorii Nașteriii Domnului de Corul Capelei Sixtine (”Capela Muzicală Sixtină”) în Capela Sixtină a Palatului Apostolic în seara de sâmbătă, 3 ianuarie 2026.
Programul concertului a cuprins compoziții de polifonie sacră, cântări din repertoriul gregorian, dar și opere de Giovanni Pierluigi da Palestrina, precum motetele ”Dies sanctificatus” și ”Hodie Christus natus est”. Totodată, manifestarea corală a adus un omagiu dirijorilor emeriți ai Corului Capelei Sixtine (Capela Muzicală Sixtină): Giuseppe Liberto, cu ”Magnum nomen Domini”, Domenico Bartolucci, cu ”Puer natus in Bethlehem” și ”Christus est qui natus hodie”. Au urmat piesele ”O magnum mysterium” a compozitorului spaniol renascentist Tomás Luis de Victoria, ”Quem vidistis, pastores, dicite” a autorului francez din secolul trecut Francis Poulenc și ”Quem pastores laudavere” a compozitorului american James Vassi. Au încheiat concertul trei cântări celebre din repertoriul tradițional: ”Astro del ciel”, ”Tu scendi dalle stelle” (atribuit sfântului Alfons Maria de’ Liguori) și cunoscutul ”Adeste fideles”.
În salutul său, papa a mulțumit maestrului dirijor mons. Marcos Pavan și maestrului ansamblului coral de copii ”Pueri” Michele Marinelli, precum și tuturor coriștilor spunând că, prin acest concert, ei ”ne-au ajutat să medităm la taina Nașterii Domnului prin limbajul muzicii și al cântului, un limbaj capabil să vorbească atât minții, cât și inimii.
”Nu există Crăciun fără cântece”, a subliniat papa Leon al XIV-lea. ”Pretutindeni în lume, în orice limbă și națiune, evenimentul de la Betleem este sărbătorit prin muzică și cântare. Nu poate să fie altfel, din moment ce Evanghelia însăși relatează că, atunci când Fecioara Maria l-a născut pe Mântuitorul, îngerii cântau în cer: Mărire lui Dumnezeu și pace pe pământ! (cf. Lc 2,13-14). Cine au fost primii spectatori și martori ai acelui prim «concert de Crăciun»? După cum știm, au fost câțiva păstori de la Betleem care, după ce l-au văzut pe Copil în iesle, cu Maria și Iosif, s-au întors preamărindu-l pe Dumnezeu și mulțumindu-i (cf. Lc 2,20). Îmi place să mă gândesc că au făcut aceasta cântând cu vocea și, poate, cântând la vreun fluier mai modest. Dar mai este un loc în care muzica cerească a răsunat în noaptea sfântă. Un loc tăcut, recules, de o mare sensibilitate: vorbesc, evident, de inima Mariei, femeia aleasă dinainte de Dumnezeu ca să fie Maică a Cuvântului întrupat. Să învățăm de la ea să ascultăm în tăcere vocea Domnului ca să urmăm cu fidelitate partea pe care El ne-o încredințează în partitura vieții”.
La încheierea scurtului salut, papa a mulțumit încă o dată Corului Capelei Sixtine, a adresat tuturor urările de Anul Nou și i-a îndemnat pe toți cei prezenți ca, înainte de binecuvântarea finală, să cânte împreună, în ”această foarte frumoasă Capelă”, rugăciunea ”Pater Noster”.
