Căutare

Leon XIV a prezidat rugăciunea Vesperelor cu Te Deum la încheierea anului civil

”Cu cât planul este mai frumos, cu atât speranța este mai mare”, a spus în omilia sa papa Leon al XIV-lea în seara zilei de miercuri, 31 decembrie a.c., în bazilica Sfântul Petru, la rugăciunea Primelor Vespere ale solemnității ”Preasfânta Fecioara Maria, Născătoare de Dumnezeu”, urmate de cântarea imnului ”Te Deum”.

Cetatea Vaticanului – E. Asmarandei
31 decembrie 2025 – Vatican News.
”Plan”, acesta este cuvântul care a fost în centrul omiliei Sfântului Părinte Leon al XIV-lea, în seara zilei de miercuri, 31 decembrie 2025, în bazilica Sfântul Petru, la rugăciunea Primelor Vespere ale solemnității ”Preasfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu”, urmate de cântarea solemnă a imnului Te Deum.

Vă oferim aici, în traducerea noastră de lucru, omilia Sfântului Părinte Leon XIV la Celebrarea Primelor Vespere cu cântarea solemnă a Te Deum-ului:

Dragi frați și surori!

Liturgia primelor Vespere a Maicii Domnului este deosebit de bogată, derivând atât din misterul amețitor pe care îl celebrează, cât și din plasarea sa precisă la sfârșitul anului solar. Antifonele psalmilor și Magnificat-ul subliniază evenimentul paradoxal al unui Dumnezeu născut dintr-o fecioară sau, spus altfel, din maternitatea divină a Mariei. Și, în același timp, această solemnitate, care încheie Octava Crăciunului, cuprinde trecerea de la un an la altul și extinde asupra lui binecuvântarea Celui ”care este, care era şi care vine” (Apocalips 1,8). Mai mult, astăzi o celebrăm spre finalul Jubileului, în inima Romei, la mormântul lui Petru, și astfel Te Deum-ul care va răsuna în curând în această Bazilică va dori să se extindă pentru a da glas tuturor inimilor și chipurilor care au trecut pe sub aceste bolți și pe străzile acestui oraș.

În Lectura biblică, am ascultat una dintre uimitoarele sinteze ale apostolului Paul: ”Când a venit împlinirea timpului, Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său, născut din femeie, născut sub Lege, ca să-i răscumpere pe cei care sunt sub Lege ca să primim înfierea” (Galateni 4,4-5). Acest mod de a prezenta misterul lui Cristos sugerează un plan, un plan măreț pentru istoria omenirii. Un plan misterios, dar cu un centru clar, ca un munte înalt iluminat de soare în mijlocul unei păduri dense: acest centru este ”împlinirea timpurilor”.

Și chiar acest cuvânt – ”plan” – este repetat în cântarea din Scrisoarea către Efeseni: ” «Să unească toate lucrurile în Cristos, / cele din ceruri și cele de pe pământ, / după placul lui, / a făcut un plan pentru împlinirea timpurilor»  (Ef 1,9-10).

Surori și frați, în acest timp al nostru simțim nevoia unui plan înțelept, binevoitor și milostiv. Fie ca acesta să fie un plan liber și eliberator, pașnic și credincios, precum cel pe care Fecioara Maria l-a proclamat în cântecul său de preamărire: ”Milostivirea lui rămâne din neam în neam peste cei ce se tem de el” (Luca 1,50).

Alte planuri, însă, astăzi ca și ieri, învăluie lumea. Sunt mai degrabă strategii care vizează cucerirea piețelor, teritoriilor și sferelor de influență. Strategii armate, ascunse în discursuri ipocrite, proclamații ideologice și motive religioase false.

Dar Sfânta Maică a lui Dumnezeu, cea mai mică și cea mai înaltă dintre creaturi, vede lucrurile cu ochii lui Dumnezeu: ea vede că, cu puterea brațului său, Cel Preaînalt risipește planurile celor mândri, îi dă jos pe cei puternici de pe tronurile lor și îi înalță pe cei umili, umple mâinile celor flămânzi cu bunuri și le golește pe cele ale bogaților (cf. Lc 1,51-53).

Mama lui Isus este femeia cu care Dumnezeu, la împlinirea timpului, a scris Cuvântul care revelează misterul. Nu l-a impus: l-a propus mai întâi inimii ei și, primind ”da-ul” ei, l-a scris cu o iubire inefabilă în trupul ei. Astfel, speranța lui Dumnezeu s-a împletit cu speranța Mariei, urmașă a lui Abraham după trup și mai ales după credință.

Lui Dumnezeu îi place să spere prin inimile celor mici și o face implicându-i în planul său de mântuire. Cu cât planul este mai frumos, cu atât speranța este mai mare. Și într-adevăr, lumea continuă așa, mânată de speranța atâtor oameni simpli, necunoscuți, dar nu și de Dumnezeu, care, în ciuda a tot, cred într-un mâine mai bun, pentru că știu că viitorul este în mâinile Celui care le oferă cea mai mare speranță.

Una dintre aceste persoane era Simon, un pescar din Galileea, pe care Isus l-a numit Petru. Dumnezeu Tatăl i-a dat o credință atât de sinceră și generoasă, încât Domnul a putut să-și construiască comunitatea pe ea (cf. Mt 16,18). Și noi suntem și astăzi aici, rugându-ne la mormântul său, unde pelerini din toate părțile lumii vin să-și reînnoiască credința în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Acest lucru s-a întâmplat într-un mod special în timpul Anului Sfânt care se apropie de sfârșit.

Jubileul este un semn măreț al unei lumi noi, reînnoită și reconciliată conform planului lui Dumnezeu. Și în acest plan, Providența a rezervat un loc special acestui oraș, Roma. Nu pentru gloria sa, nu pentru puterea sa, ci pentru că aici Petru și Paul și atâția alți martiri și-au vărsat sângele pentru Cristos. Pentru aceasta Roma este orașul Jubileului.

Ce putem dori pentru Roma? Să fie la înălțimea celor mici ai ei. De copii, de bătrânii singuri și fragili, de familiile care fac eforturi de a merge înainte, de bărbații și femeile care vin de departe în speranța unei vieți demne.

Astăzi, preaiubiților, îi mulțumim lui Dumnezeu pentru darul Jubileului, care a fost un semn important al planului său de speranță pentru umanitate și pentru lume. Și mulțumim tuturor celor care, în lunile și zilele anului 2025, au lucrat pentru a sluji pelerinii și pentru a face Roma mai primitoare. Aceasta era speranța iubitului nostru papă Francisc acum un an. Aș dori să fie din nou așa, și aș spune chiar mai mult după acest timp de har. Fie ca acest oraș, animat de speranța creștină, să fie în slujba planului de iubire al lui Dumnezeu pentru familia umană. Fie ca mijlocirea Fecioarei Maria, Maica lui Dumnezeu, Salus Populi Romani, să ne obțină acest lucru.
 

Celebrarea s-a încheiat cu binecuvântarea apostolică a Sfântului Părinte, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.

***

După Celebrarea din bazilică, pontiful a făcut o vizită la Ieslea Nativității din Piața Sfântul Petru, unde s-a oprit pentru câteva momente în rugăciune, apoi i-a salutat pe romanii și pelerinii prezenți. 

***

Joi, 1 ianuarie 2026, la încheierea Octavei Nașterii Domnului, papa Leon al XIV-lea prezidează la ora 10.00, în bazilica San Pietro, Sfânta Liturghie a solemnității ”Preasfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu”. La ora 12.00 papa conduce rugăciunea ”Îngerul Domnului”. Totodată, Biserica catolică marchează la 1 ianuarie Ziua mondială a păcii, care în 2026 a ajuns la cea de-a 59-a ediție anuală și are ca temă ”«Pacea să fie cu voi toți!». Către o pace dezarmată și dezarmantă”. 

31 decembrie 2025, 18:15