Leon XIV: Identitatea europeană are rădăcini iudeo-creștine
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
11 decembrie 2025 – Vatican News. ”Repet cu drag apelul predecesorilor mei mai recenți, potrivit căruia identitatea europeană poate fi înțeleasă și promovată numai în raport cu rădăcinile ei iudeo-creștine”: a spus papa Leon al XIV-lea primind miercuri, 10 decembrie a.c., în Sala Clementină din Palatul Apostolic, o delegație a grupului ”European Conservatories and Reformists” din Parlamentul European. Delegația parlamentară a venit la papa cu ocazia Conferinței grupului, care se desfășoară în aceste zile la Roma.
În discursul său, prezentat în limba engleză, pontiful a remarcat că ”semnul distinctiv al unei societăți civile este faptul că divergențele sunt dezbătute cu politețe și respect, capacitatea de a nu fi de acord, a asculta cu atenție și chiar a intra în dialog cu cei pe care-i considerăm adversari”. ”Vă îndemn”, a spus Leon al XIV-lea, ”să priviți la sfântul Thomas Morus, patronul politicienilor, a cărui înțelepciune, curaj și apărare a conștiinței sunt o inspirație fără timp pentru cei care urmăresc să promoveze binele societății”.
”În această privință”, a reluat papa, ”repet cu drag apelul predecesorilor mei mai recenți, potrivit căruia identitatea europeană poate fi înțeleasă și promovată numai în raport cu rădăcinile ei iudeo-creștine. Scopul de a ocroti ereditatea religioasă a acestui continent nu este, însă, doar acela de a salvgarda drepturile comunităților creștine, nici nu e vorba în primul rând de a păstra anumite obiceiuri ori tradiții sociale care, oricum, diferă de la un loc la altul și în decursul istoriei. Este mai presus de toate recunoașterea unui fapt. În plus, toți au de beneficiat de pe urma contribuției pe care membrii comunităților creștine au dat-o și continuă să o dea pentru binele societăților europene. E suficient să amintim unele evoluții importante ale civilizației occidentale, mai ales comorile culturale ale catedralelor impunătoare, arta și muzica sublimă și progresele din domeniul științei, pentru a nu mai vorbi de creșterea și răspândirea universităților. Aceste evoluții creează o legătură intrinsecă între creștinism și istoria europeană, o istorie care trebuie să fie apreciată și serbată”.
”În mod specific”, a spus în continuare Sfântul Părinte, ”mă gândesc la bogatele principii etice și la modelele de gândire care constituie patrimoniul intelectual al Europei creștine. Acestea sunt esențiale pentru a salvgarda drepturile dăruite de Dumnezeu și demnitatea inerentă a oricărei persoane umane, de la concepere până la moartea ei naturală. Ele sunt fundamentale, de asemenea, pentru a răspunde la provocările prezentate de sărăcie, excluziunea socială, lipsurile economice, precum și de criza climatică, violența și războiul în curs de desfășurare. A se asigura că vocea Bisericii continuă să fie auzită, nu în ultimul rând prin intermediul doctrinei ei sociale, nu înseamnă a reface o epocă din trecut, ci a garanta faptul că resurse fundamentale pentru cooperarea viitoare și pentru integrare nu vor fi risipite”.
La finalul discursului, papa a amintit importanța dialogului necesar dintre ceea ce Benedict al XVI-lea numea ”lumea rațiunii și lumea credinței – lumea secularității raționale și lumea crezului religios” (Întâlnirea cu autoritățile civile, Westminster Hall, Londra, 17 septembrie 2010). ”Înalț rugăciunea mea”, a încheiat Leon al XIV-lea, ”pentru ca voi să faceți partea care vă revine angajându-vă de o manieră pozitivă în acest important dialog, nu doar pentru binele oamenilor din Europa, dar și pentru binele întregii familii umane”.
