Radioul pus la încercare de inteligența artificială
Alessandro Gisotti
Vatican News – 13 februarie 2026. "Radioul nu mai este doar radio." Au trecut douăzeci de ani de când părintele Federico Lombardi, directorul general al Radio Vatican, rostea aceste cuvinte într-o întâlnire cu noi, colegii săi de la postul de Radio al Papei. Podcasturile erau practic un experiment de elită. Posturile de radio web nu aveau încă nicio influență în ecosistemul mediatic. Rețelele de socializare erau la început și cu siguranță nu erau folosite pentru a transmite informații, cu atât mai puțin conținuturi audio. Și totuși, părintele Lombardi simțise că radioul, mijlocul de comunicare flexibil și rezistent prin excelență, trecea printr-o transformare. Acum, din nou, după douăzeci de ani (o eră geologică, având în vedere viteza cu care s-a dezvoltat tehnologia comunicațiilor în această perioadă a secolului), putem confirma cu siguranță predicția preotului iezuit: "Radioul nu mai este doar radio".
Cu toate acestea, chiar dacă astăzi tindem să vorbim despre "Radio și Audio" ca fiind unul și același lucru – chiar și în fața schimbărilor profunde care s-au petrecut între timp – ADN-ul invenției lui Guglielmo Marconi pare să-și fi păstrat trăsăturile distinctive. Vocea este în continuare în centrul atenției. Vocea cu emoțiile sale. Cele trezite de o melodie sau de un interviu, de o conversație cu un ascultător sau de discursul unei personalități publice. Vocea cu capacitatea sa de a ajunge mai direct la oameni atunci când se dorește să se informeze despre ceva relevant. Radioul rămâne, într-un fel, "prietenul genial" al altor mijloace de informare în masă – vechi și noi – care furnizează informație. Poate că acest lucru se datorează faptului că într-o emisiune radio (sau podcast), tehnologia joacă un rol cheie, dar nu unul predominant. Cea mai mare parte a muncii este realizată de persoană, cu vocea sa. Dar va mai fi așa și în viitorul apropiat?
"Inteligența artificială este un instrument. Nu o voce". Tema aleasă de UNESCO pentru Ziua Mondială a Radioului 2026 preia și subliniază această preocupare, care devine din ce în ce mai evidentă și urgentă. Va înlocui Inteligența artificială (IA) vocile oamenilor în emisiunile radio? Din punct de vedere tehnic, acest lucru nu numai că este posibil astăzi, dar este deja realizat pe scară largă de multe posturi de radio. Emisiuni prezentate de "speakeri creați de inteligență artificială", dublaje audio produse cu ajutorul Inteligenței artificiale și podcasturi realizate cu muzică și voci clonate de instrumente în care contribuția umană este redusă la minimum.
Aceste aplicații ridică multe întrebări, începând cu problema transparenței: ascultătorii ar trebui să știe în primul rând dacă vocea pe care o aud este umană sau generată de IA. De asemenea, ar trebui să știe dacă informațiile pe care le ascultă au fost selectate de un algoritm sau de un jurnalist.
În primul său Mesaj pentru Ziua Mondială a Comunicațiilor, publicat pe 24 ianuarie 2026, Papa Leon al XIV-lea a oferit, în mod semnificativ, reflecții care se potrivesc bine cu această dezbatere. "A avea grijă de glasuri și de chipuri înseamnă, în cele din urmă, a avea grijă de noi înșine. A primi cu curaj, determinare și discernământ șansele oferite de tehnologia digitală și de Inteligența Artificială nu înseamnă a ascunde față de noi înșine punctele critice, opacitățile și riscurile" – scrie pontiful.
Sfântul Părinte pune punctul pe i într-o chestiune pe care chiar și marile organizații media aflate în serviciul public, precum Uniunea Europeană de Radiodifuziune, o consideră acum inevitabilă. "Puterea simulării", atrage atenția Papa Leon, "este de așa natură încât IA ne poate înșela, de asemenea, prin fabricarea unor 'realități' paralele, însușindu-și chipurile și glasurile noastre. Suntem cufundați într-o multidimensionalitate, unde devine din ce în ce mai greu să facem deosebirea dintre realitate și ficțiune".
Inteligența artificială nu poate înlocui emoția pe care o persoană o transmite ascultătorilor prin vocea sa. De aceea, această nouă tehnologie revoluționară ar trebui utilizată, după cum afirmă UNESCO, ca un instrument. Nimic mai mult. Din această perspectivă, IA poate fi de mare ajutor pentru posturile de radio: pentru a înțelege mai bine gusturile publicului, pentru a organiza mai bine arhivele audio, pentru a căuta mai rapid informații și pentru a promova o identitate audio mai bine definită. Posibilitățile de dezvoltare sunt enorme, iar unele sunt încă imprevizibile. Dar niciun progres tehnologic, oricât de avansat ar fi, nu poate înlocui dimensiunea umană, legătura dintre oameni, care se află în centrul invenției lui Marconi. IA poate clona perfect timbrul unei voci. Prin urmare, poate "înlocui" corzile vocale, dar nu și pe cele ale inimii. Pentru că, așa cum spunea Marshall McLuhan, "radioul are puterea magică de a atinge corzi îndepărtate și uitate".
