Pizzaballa: În vremuri de conflict, vindecarea rănilor prin curajul iertării

Cetatea Vaticanului – Beatrice Guarrera
Vatican News – 28 aprilie 2027. "În mijlocul dezolării, comunitățile creștine rămân un semn tangibil de speranță și de experiențe curajoase, de vitalitate și fraternitate, și datorită apropierii spirituale și concrete constante a Bisericii Universale" – scrie patriarhul latin de Ierusalim care încearcă să răspundă la întrebarea: "Cum să trăim, creștini fiind, în situația de conflict cu care se confruntă Țara Sfântă?"

Cu titlul "S-au întors la Ierusalim cu mare bucurie. O propunere pentru a trăi vocația Bisericii în Țara Sfântă", documentul evidențiază că "vocația Ierusalimului" este să vindece lumea de rănile sale, "cu blândețe și cu curajul iertării", iar creștinii din Țara Sfântă "sunt sare, lumină și plămadă în cadrul societăților din care fac parte de drept". Prin această Scrisoare pastorală, patriarhul latin de Ierusalim, lansează "o propunere inițială de reflecție", care trebuie maturizată "prin dialog", "cu condiția de a fi, însă, animați de dorința sinceră de a încerca să înțelegem voința lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi". Scrisoare, difuzată la 27 aprilie, va fi disponibilă în librăriile din Peninsulă începând de luni, 8 mai, într-un volum editat de Libreria Editurii Vaticane, în limba italiană, posibilitatea publicării în alte limbi fiind în curs de analiză.

Evenimente decisive

Nu putem, așadar, să nu începem cu data de 7 octombrie 2023 și cu războiul din Gaza, "evenimente decisive care, în cel mai rău mod posibil, au încheiat o epocă și au deschis alta". "Ceea ce trăim în prezent" – observă patriarhul – "nu reprezintă doar un conflict local, ci este simptomul unei schimbări de paradigmă la nivel global". Timp de decenii, comunitatea internațională a crezut într-o ordine internațională bazată pe reguli, tratate și multilateralism, în timp ce astăzi toți "par să fi deschis ochii asupra slăbiciunii lor. Războiul a devenit obiectul unui cult idolatru"– adaugă cardinalul, explicând că, în actualul context, civilii nu mai sunt considerați victime colaterale, ci devin pagube care trebuie atribuite refuzului dușmanului de a se preda sau instrumente funcționale pentru atingerea propriului scop, în timp ce unele puteri mondiale aleg de partea cui să se situeze nu pe baza justiției, ci pe baza propriilor interese strategice și economice. 

Consecințele haosului

"Este un război care se duce și prin cuvinte și imagini", subliniază patriarhul. "Este din ce în ce mai dificil să faci diferența între știri și propagandă, în timp ce ne întrebăm câte persoane au murit în aceste războaie recente din cauza «deciziei unui algoritm»". Viața Patriarhatului latin de Ierusalim a resimțit "consecințele acestui haos", precum destrămarea relațiilor otrăvite de ură și neîncredere, fragmentarea în enclave și bule identitare, amplificate de algoritmii rețelelor de socializare, pierderea sensului și uzura cuvintelor precum "conviețuire", "dialog", "dreptate", "binele comun". Printre efectele negative se numără și criza dialogului interreligios, "lovit de amintiri contradictorii și de instrumentalizări identitare". "Locurile Sfinte, care ar trebui să fie spații de rugăciune, devin câmpuri de luptă identitare, iar textele sacre sunt utilizate pentru a justifica violența, ocupația și terorismul. Acest abuz al numelui lui Dumnezeu este păcatul cel mai grav al timpului nostru" – scrie patriarhul latin de Ierusalim.

Răspunsurile Bisericii

În acest context, Biserica locală este chemată să ofere răspunsuri diferite în realități eterogene, începând cu Gaza, unde creștinii "se află într-o situație de extremă suferință, dar Parohia Sfânta Familie și Caritas-ul rămân Chipul lui Cristos în mijlocul ororii". În Palestina se decide în mod tăcut și structural viitorul conflictului israelo-palestinian.

"Dacă nu se oprește valul de agresiuni cauzate de ocupație și de absența statului de drept, se riscă cristalizarea unei situații de ocupație permanentă care erodează orice posibilitate de soluție justă și împărtășită", atrage atenția patriarhul. În Israel "cresc discriminarea socială, inegalitățile economice și nesiguranța tot mai accentuată, cauzată de criminalitatea care întărește tentația de a emigra. Comunitatea catolică de expresie ebraică – continuă cardinalul – într-o dispută atât de polarizantă nu s-a simțit întotdeauna ascultată". În această dezolare, comunitățile creștine "rămân un semn tangibil de speranță și de experiențe curajoase, de vitalitate și fraternitate, datorită și apropierii spirituale și concrete constante a Bisericii Universale – de la Papa Francisc și Papa Leon al XIV-lea până la cele mai mici și sărace dieceze".